Primavara in Maramures

Excursie cu Mocănita pe Valea Vaserului

Râul Vaser (în germană Wasser) este un curs de apă, afluent al râului Viseu, ce izvoraste din Muntii Maramuresului. Valea Vaserului, cu o lungime de cca. 42 km (din Viseu de Sus până la statia terminală Comanu) face parte din Parcul Natural „Muntii Maramuresului“si este una dintre cele mai frumoase văi din Carpati.

In 1211 cavalerii teutoni, care printre altele erau interesati si de găsirea de minereuri, au cartografiat Valea Vaserului. Aceasta pare a fi prima referinta despre Viseu. Un alt document interesant despre aceasta zona este din 1453, când Iancu de Hunedoara emite o diplomă prin care arată că localnicii devin prin donatie proprietarii acestor locuri. Pe la 1800 administratia imperiului austriac decide colonizarea zonei cu tipterii. Potrivit unei cărti recent apărute, denumirea de „Valea Vaserului” a fost dată de colonistii germano-austrieci si semnifica numele vechi românesc de „Valea Râului”.

In anii ‘30 prin acest defileu a fost construită o cale ferată cu ecartament ingust (0,76 m), pentru transportul lemnelor in vagoane tractate de locomotive cu abur. La acea vreme Calea Ferata Forestiera (CFF), în comparatie cu plutăritul, a însemnat un enorm progres tehnic.
Exploatarea pe scară largă a resurselor de lemn de pe Valea Vaserului a fost initiată la începutul sec. al XVIII-lea, sub imperiul austro-ungar. Colonistii vorbitori de limbă germană au pătruns primii în pădurile virgine, si cu ajutorul plutăritului au adus lemnul tăiat la gaterele din Viseu de Sus.
Valea Vaserului a fost a fost si terenul de luptă al armatelor în cele două războaie mondiale, locul păstrând numeroase artefacte care arată trecerea razboiului prin aceste locuri (cazemate si chiar si un “mini-spital”), acum căutate de turisti.
Desi în majoritatea tărilor europene după anul 1945 căile ferate forestiere au fost înlocuite cu drumuri forestiere, în România acestea s-au mentinut destul de mult. In perioada comunistă Calea Ferată Forestieră de Valea Vaserului a fost folosită atât pentru transportul lemnelor cât si pentru transportul materialelor necesare exploatărilor miniere din zonă (mina Măcârlau fiind una dintre expolatările cu continut ridicat de cupru din bazinul minier Maramures).
După ’90, in numai câtiva ani, CFF-urile au fost toate scoase din functiune, demontate, locomotivele si vagoanele date la fier vechi sau vândute. Singura cale ferată forestieră care astăzi mai functionează este cea de pe Valea Vaserului. Ea îsi îndeplineste si astăzi scopul său initial de cale ferată forestieră pentru transportul lemnelor.

Mocănita este un tren de linie îngustă, care circulă în regiunile de munte. „Mocănita de pe Valea Vaserului“ ajuns in câtiva ani cunoscută în întreaga lume datorită unicitătii sale si a frumusetii Văii Vaserului.
Calea Ferată Forestierea de pe Valea Vaserului este, se pare, una dintre ultimele sine de căi ferate din Europa folosite pentru a coborâ bustenii din munti si ultima cale ferată forestieră adevărată pe care functionează o locomotiva cu abur.

Din anul 2000 circulă regulat pe Valea Vaserului trenuri cu abur pentru turisti. Sezonul începe primavara si se sfârseste toamna. Linia duce într-o vale de o sălbăticie fermecătoare, peste poduri si prin tunele. Defileul are peretii abrupti, este puternic impădurit, cu numeroase izvoare minerale.

Punctul de acces spre valea Vaser este orasul Viseu de Sus, care este si punctul de pornire pentru Mocănită.

In fiecare an, bătrâna Mocănită atrage mii de turisti din toată lumea, oferindu-le călătorii de neuitat. In lunile Iulie si August Viseu de Sus este plin de turisti si de aceea cei care sunt interesati să facă o plimbare cu Mocănita trebuie să isi facă rezervări din timp.
Chiar dacă nu există autostrăzi care să facă accesul spre Maramures ceva mai usor, o plimbare pe Valea Vaserului cu Mocănita merită tot efortul !

Tanjaua de la Hoteni – 2015

“Tanjaua de la Hoteni” este unul dintre cele mai importante sarbatori din Maramures.
In fiecare an, la inceputul lunii mai, hotenarii il sarbatoresc pe cel mai harnic om din sat, cel care a iesit pentru prima oara in acel an cu plugul la arat. Obiceiul poarta numele de Tanjaua de la Hoteni, numele sau provenind de la “tanja”, protapul cu ajutorul caruia se prind boii in jug. Ritualul se pastreaza neschimbat de sute de ani.
Anul acesta cel mai harnic om a fost Hotea Vasile, zis Marin.

De 8 Martie Maramuresul devine „Patria Ghioceilor si a Branduselor”

De 8 Martie e greu sa gasesti altceva care sa concureze cu ceea ce iti ofera muntii din Maramures.

National Geographic: Maramureşul, destinaţie obligatorie în 2015

Potrivit unui articol publicat in 27.11.2014 de ziarul Adevărul, Maramuresul ar putea deveni un punct de atractie turistică important al Romaniei in 2015. Se pare că cei de la National Geographic consideră că Maramureşul este o destinaţie obligatorie de văzut în anul care vine.
National Geographic a făcut o scurtă descriere a judeţului Maramureş, cu tradiţiile şi obiceiurile care îl fac unic între destinaţiile lumii. Maramureşul figurează în Top 20 destinaţii turistice obligatorii în anul 2015.
Nu este pentru prima dată când Maramureşul este prezentat ca un loc must see de către turişti. În opinia celor de la National Geographic Traveler, Maramureşul este ţara lemnului. Locul unde tradiţiile şi obiceiurile vechi de sute de ani se păstrează cu sfinţenie, spre deosebire de alte locuri din lume unde acestea au dispărut.

Sunt amintite uneltele din lemn folosite de ţărani la munca câmpului şi pe lângă gospodărie, sunt amintite celebrele porţi maramureşene din lemn, bisericile de lemn, unice în lume, toate în Maramureş şi pregătite pentru turiştii care vor să poposească în acest loc din nordul României.

Revista National Geographic Traveler vine şi cu o serie de sfaturi pentru turiştii care vor să îşi petreacă un concediu de neuitat în Maramureş. Li se recomandă să viziteze Cimitirul Vesel din Săpânţa, celebru pentru versurile scrise pe fiecare cruce din cimitir sau să petreacă o noapte în satul maramureşean Breb, unde au „ocazia să vadă poate cea mai frumoasă imagine a Căii Lactee din viaţa lor”.

De menţionat faptul că Maramureşul apare în acest top 20 alături de zone precum Corsica, Haida Gwaii sau Oklahoma City.

Sursa: “Adevarul – FOTO National Geographic: Maramureşul, destinaţie obligatorie în 2015”

Dansuri maramuresesne de Ziua Copiilor in Baia Mare

Plin de branduse in Maramures de 1 Martie

Călătorie cu mocănița de sărbători în defileul Văii Vaserului

Peste 300 de turiști români și străini au călătorit, în zilele de Crăciun, cu trenul cu aburi „Mocănița” în defileul Văii Vaserului, situat în Munții Maramureșului. 

Reprezentanții Căilor Ferate Forestiere (CFF), societate care operează acest traseu, au pus la dispoziția turiștilor un program în aer liber, având ca destinație finală stația Paltinul din Munții Maramureșului, după mai bine de 20 km parcurși pe linia ferată cu ecartament îngust.
Potrivit organizatorilor, la sosirea în stația Paltinul, turiștii au fost întâmpinați cu preparate tradiționale ardelenești, vin, țuică și colindători. Pe drum, Mocănița a făcut câteva opriri ca locomotiva să fie alimentată cu apă, iar turiștii s-au bucurat din plin de peisaj.
„Turiștii sunt atrași de farmecul locului, sălbăticia munților, călătoria cu Mocănița de-a lungul unui râu și generozitatea gazdelor de a oferi un program simplu, dar plin de savoare și relaxare. Cei peste 300 de turiști din țară și străinătate au fost așteptați în stația terminus a călătoriei de o ceată de colindători care au interpretat sceneta populară Viflaimul, colindele din străbuni și alte obiceiuri. Turiștii s-au bucurat de mâncarea bună, vinul fiert, țuica și cozonacul copt la cuptor. Farmecul opririi în stația Paltinul a fost de fapt servitul mesei în aer liber, lângă foc”, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, directorul CFF Vișeu de Sus, Ioana Coman Karlstetter.
Turiștii care merg cu Mocănița își petrec vacanța de sărbători la diferite pensiuni din Maramureș.

SURSA : AGERPRES

Targul de artizanat de la Sarbatoarea Castanelor

In fiecare toamna maramuresenii, si in mod special baimarenii au parte de cateva zile de sarbatoare. Anul acesta in perioada  27-29 septembrie in cadrul  “Sarbatorii  Castanelor” ajunsa la cea de a 21-a editie au fost organizate o serie de expozitii, printre care si ”Expoziția de Artizanat cu vânzare” care a adus impreuna meşteşugari, artizani şi designeri, dar și vizitatori pasionați de lucruri create manual (hand made) in stil traditional. Mestesugarii si artizanii maramureseni au putu fi intalniti la Bastionul Măcelarilor si in fata Casei de Cultura din Baia Mare.

Expozanţii, meşteri in: olărit,  sculpturi in lemn, icoane,  podoabe, zgardane, țesături, pălării din paie, fierărie, pielărie sau tâmplărie au fost admirati de baimareni timp de cateva zile. Pe langa mestesugari si artizani in zona Casei de Cultura au fost prezenti si cativa producatori de produse traditionale din Maramures, designeri de bijuterii și accesorii, obiecte de decor și produse cosmetice naturale. Practic zona Casei de Cultura a reunit “Targul Mesterilor Populari”si “Targul de Produse Ecologice”.

Spre bucuria si incantarea vizitatorilor expozantii au venit cu multe produse de calitate, unele  chiar de exceptie, care au evidentiat inca o data in plus talentul inascut si incontestabil al mesterilor nostrii populari. Unii dintre ei sunt artisti remarcabili, in stare sa creeze adevarate opere de arta .
Printre expozanti l-am intalnit pe domnul Sabo Ioan, un sculptor in lemn din Danestii Chioarului judetul  Maramures, care ajuns la varsta pensionarii s-a decis sa-si dedice o parte mai mare din timpul sau hobby-ului din tinerete. Lucrarile lui te uimesc, el fiind un om simplu care te impresioneaza prin naturaletea lui.  Desi lucrarile sale au ajuns in Italia, Franta si Statele Unite vanzarile sale nu sunt foarte mari. Lumea admira dar nu cumpara. Din pacate el ar putea sa creeze mult mai mult decat vinde, motiv pentru care declara ca tot pe agricultura se bazeaza ca sursa de existenta.

Costume populare, zgardane, sculpturi realizate din radacini, cergi tesute in razboi traditional, fete de masa brodate manual, vase de lut si ceramica si multe alte obiecte de artizanat au putut fi gasite la targ. Cei mai multi vizitatori au fost de parere ca anul acesta produsele expuse de artizanii maramureseni au fost de o calitate si valoare mult mai buna fata de anii trecuti. Produsele expuse au aratat ca mesterii nostrii mostenesc talente nebanuite si merita sa fie valorizati mai mult in aceste vremuri prea tehnologizate.

Patrimoniul de obiecte de artizanat confectionate cu maiestrie si mult talent  de artizanii sau mai bine zis de artistii  nostrii sunt una dintre cele mai frumose si valoroase parti ale culturii maramuresene .Acesti artizani talentati readuc istoria la viata cu ajutorul  sculpturilor in lemn, ceramicii, a  stergarelor, covoarelor in stil traditional,  a icoanelor de lemn si pe sticla, a costumelor traditionale, palariilor precum si a multor alte obiecte valoroase. In tot judetul puteti sa-i vizitati si sa-i vedeti in atelierele lor si sigur veti pleca cu un obiect  de o valoare spirituala  autentica.

Sarbatoarea de Rusalii in Maramures

Sarbatoarea de Rusalii care este cunoscuta si ca ziua Pogorarii Sfantului Duh reprezintă o sărbătoare creștină prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

Maramuresul se pregateste de sarbatoare, localnicii isi imbraca straiele populare si se aduna la biserica pentru a participa la ,,Liturghie” cea care ii aduna pe toti in rugaciunea comuna pentru a celebra Pogorarea Sfantului Duh. La sfarsitul Liturghiei localnicii ies afara, insotiti de prapori din biserica toata suflarea pleaca  apoi in tarina, sa participe la slujba sfintirii holdelor satului.
De Rusalii portile gospodariilor se impodobesc cu ramuri de tei acestea simbolizand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, care s-a pogorat peste Sfintii Apostoli. Troitele se impodobesc deasemenea  cu ramuri de tei si flori, fiind sfintite de preot in momentul trecerii pe langa ele. Deseori se ridica o poarta traditionala, obicei specific sarbatorii, care este impodobita deasemenea cu ramuri de tei, trandafiri, stergare cusute de satence, carpete cu motiv religios. Dupa ce alaiul ajunge in tarina, incepe slujba de sfintire a ogoarele, femeile si fetele satului impletesc cununi de grau, pe care le impodobesc cu flori, preotul sfinteste apa si spice de grau care sunt impartite tuturor.
În tradiţia populară, sărbătoarea Rusaliilor este asociată cu manifestarea „ielelor” sau a „rusalcelor”, spirite care locuiesc pe lângă izvoare, care pot prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor.

Sarbatoarea Rusaliilor este deasemenea un prilej de cantec, joc si voie buna. Cu aceasta ocazie in diferite zone ale Maramuresului se organizeaza evenimente. Anul acesta va fi: Jocul Vălenarilor – Văleni, Jocul satului Mara-Cosău, Festivalul ”Nu vă uitaţi că-s micuţ” – Budeşti (ansambluri populare de copii din toate zonele Maramureşului se adună de Rusalii, pe Valea Cosăului, în comuna Budeşti, unde se vor întrece în dansuri şi cantece tradiţionale.
Anul acesta in 24 iunie se sarbatoresc si Sanzienele – Sarbatoarea Soarelui si a Dragostei- Ea marcheaza inceputul verii, pentru ca pe 21 iunie este solstitiul de vara sau vara astronomica. In credinţa populară, Sânzienele sun zâne care trăiesc pe câmpuri si trebuie sărbătorite de către tinerele fete. Cununile de flori galbene azvârlite pe case, vor arăta  ca le-a veni fetelor vremea de măritat.
In Borsa in 23-24 iunie are loc evenimentul  -Nopţi de Sânziene -, cand flăcăi călare purtând torţe aprinse şi tinere cu buchete de sânziene se indreapta in alai spre un lac de la iesirea din localitate, unde vor avea loc ritualuri dedicate Sanzienelor.

Pe scurt daca v-ati hotarat sa vizitati Maramuresul de Rusalii sigur o sa  gasiti multe evenimente, unde veti descoperii spiritul maramuresan, traditiile si obiceiurile acestui loc si mult joc si voie buna.