Arta maramuresana

Arta Maramures 1  Meşteşugarii din aceasta zona continuă traditiile mostenite din generaţie în generaţie. Maramuresul este cunoscut pentru costumele sale populare, pentru covoare, pentru obiectele din lemn, pentru clopuri (pălăriile din paie ale bărbatilor), pentru olărit şi icoanele pe sticlă şi lemn. Măstile, costumele populare, obiectele sculptate în lemn, broderiile şi covoarele sunt simboluri de o valoare inestimabila a acestei zone care dovedesc o data in plus talentul nativ al acestor oameni pentru care mestesugurile transmise de la tata la fiu si de la mama la fica sunt un mod de a vietui.
In noptile lungi de iarna, femeile Maramuresului si-au invesmantat casele și bisericile cu arta țesutului , cu migala acului de cusut întrupând astfel straie si covoare, traiste și trăistuțe, țoluri si cergi, fețe de masă si îmbrăcăminte de pat.Arta Maramures 3
Torsul si tesutul incepea toamna si continua pe tot parcursul iernii. Acest proces persista si azi, dar cu o intensitate mai redusa, in co¬mu¬nitatile traditionale maramuresene.
Aici veti gasi ”Țesături autentice” specifice zonei vopsite în culori naturale, extrase din plante și din coaja copacilor. Femeile culeg peste vară flori și frunze, rădăcini și scoarță de copac, și cu ele vopsesc lâna, împletind apoi covoare, adevarate opere de arta traditionala.
Arta de a făuri lucrurile necesare traiului zilnic, fie obiecte de uz casnic, fie podoabe, fie unelte de lucru, de la cana, blidul de lut, lingura de lemn, cerga de pe pat , straiele de zi cu zi si cele purtate in zi de sarbatoare, si pana la „Poarta maramuresana”, este o exprimare a spiritului liber si creator al acestor oameni.
Mesterii populari asigura pastrarea tehnicilor si obiceiurilor traditionale precum si transmiterea acestora din generatie in generatie, ei fiind ambasadorii traditiilor si patrimoniului cultural din aceasta zona.
Vizitarea mesterilor populari nu ar trebui sa lipseasca din agenda de calatorie a celor care trec prin Maramures, vizitarea lor oferind turistilor posibilitatea sa patrunda intr-o lume fabuloasa, perpetuata si desavarsita de-a lungul veacurilor.Arta Maramures 2
In Maramures se mai pastreaza si elemente de tehnica populara traditionala, astfel aici se mai pot vedea in stare perfecta de functionare mori, cuptoare, valtori, batoze, mori de malai, fierarii sau distilerii stravechi, unele care au chiar sute de ani vechime care utilizeaza tehnologii simple.

Maramuresul Istoric

Maramuresul este o regiune geografică si etno-culturală alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, si versantii muntilor care o înconjoară: Munții Oașului, Gutâi, Țibleș și Rodnei spre vest și sud, Munții Maramureșului și Carpații Păduroși la est și nord. Tara Maramuresului este una dintre cele mai întinse depresiuni ale lantului Carpatic, acoperind o suprafață de circa 10000 km².
Sudul acestei regiuni apartine, în prezent, României, constituind partea de nord-est a judetului Maramureș, iar partea nordică, Maramuresul de Nord, este în estul regiunii Transcarpatia din Ucraina.
Din Baia Mare, pentru a ajunge in Maramuresul Istoric, trebuie sa o iei spre Sighet, fie prin pasul Gutai, fie pe la Cavnic.

Țara Maramureșului este atestată documentar pentru prima oară cu acest nume în 1199, în perioada expansiunii ungare în Transilvania, dar urme ale locuirii omenesti în Depresiunea Maramuresului exista din timpuri preistorice. Săpăturile arheologice au găsit urme sigure din Paleoliticul Superior şi Neolitic în Ţara Oaşului si la sud de munţii Gutâi, iar din neolitic s-au găsit la Sighet, Câmpulung la Tisa şi pe malul stâng al Izei între Rozavlea şi Strâmtura.
În primele secole ale mileniului II, Voievodatul Maramureșului a fost condus de voievozi locali și organizat în cnezate de vale.

Cultura țării Maramureșului e bine cunoscută prin originalitatea și puternicul său specific local. Izvorul acestei culturi originale se află atât în firea deosebită a locuitorilor, cât și în relativa izolare geografică, în curbura nordică a Carpaților, înconjurat de munți cu păduri greu de pătruns, care au favorizat cultura lemnului așa de dezvoltată aici, și a dat numele de Carpații Păduroși pentru grupele de la nord și est. Apoi, aici a fost mai întodeauna un capăt de țară, un ungher, dincolo de munți locuind seminții slave. Iarna, zăpezile mari și mulțimea fiarelor sălbatice făceau trecătorile greu accesibile.
Maramuresul este locul unde traditiile, portul si arta populara se pastreaza ca nicaieri altundeva in România. Maramuresul este un imens muzeu in aer liber, iar viata de zi cu zi a satului maramuresan este o adevarata intoarcere in timp.
Renumite atat in tara cat si in lume sunt Bisericile de lemn si portile caselor cunoscute ca si Porti Maramuresene.
Bisericile de lemn – bijuterii de arta populara – se intalnesc aproape in fiecare sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai inalta constructie din lemn – biserica manastirii Birsana 62 m, cea mai veche biserica din lemn – biserica de la Ieud 1364.

Meserile traditionale cum ar fi tesutul, sculptura lemnului, pictura pe lemn si sticla se practica cu succes si se transmit din tata in fiu. Pana la evenimentele din 1989 portul popular era purtat zi de zi nu doar de sarbatori ca in alte zone. In ultimii ani, din pacate pentru turisti, acest obicei a disparut, dar in continuare cu prilejul sarbatorilor pot fi vazute minunantele porturi maramuresene.
In continuare Maramuresul Istoric reprezinta unul din punctele turistice importante de pe harta Romaniei